traducem cu î sau cu â, sunt sau sînt?

Evidant cu â si sunt. Asa e regula acum, indiferent ca ne place sau nu.

Poporul (lumea obişnuită) a vorbit dintotdeauna cu "sînt", indiferent ce au spus academicienii şi lingviştii dintr-o perioadă sau alta. Asta pentru că "sînt" se pronunţă extrem de ușor, pe cînd la "sunt" se depune un efort prin mişcarea de ţuguiere a buzelor făcută cu muşchii din jurul gurii. Limba vorbită are în timp tendinţa de a se simplifica, pentru ca vorbirea să fie cît mai rapidă dar să rămînă totuşi inteligibilă. Pronunţarea lui "sunt" întrerupe fluxul vorbirii o fracţiune de secundă, cît sînt ţuguiate buzele. Asta vine contra tendinţei naturale de a depune cît mai puţin efort în vorbire. Din punctul de vedere al uşurinţei în vorbire măsura de impunere a lui "sunt" e aberantă şi asta se vede cel mai bine la cei care vorbesc repede şi se forţează să-l folosească pe "sunt" (crainici, actori, etc.). La un moment dat nu se mai pot controla pentru că vorbesc prea repede şi trec pe "sînt" fără să-şi dea seama. Termenul "sunt" are o aparenţă mai elevată, e identic cu cuvîntul latin, însă pică la testul practic. Dacă ar fi să facem o analogie, a-l folosi pe "sunt" e ca şi cum cineva ar alege să poarte nişte pantaloni de trening de firmă, deşi aceştia sînt strîmţi şi nu-i permit să alerge bine, în locul unor pantaloni de trening obişnuiţi ("sînt"), care însă îi permit să zburde la viteză maximă.

Cu "î din i" treaba stă exact la fel. Măsura de introducere a lui "â" la mijlocul cuvintelor în locul lui "î" nu face decît să încetinească scrisul şi să crească efortul depus. Asta o poate vedea oricine scrie cu diacritice, pentru că se folosesc 5 taste cu diacritice (ĂÂÎŞŢ) în loc de 4 (ĂÎŞŢ). Mai mult, tasta  este situată departe (la stînga lui Backspace) şi nu se poate ajunge uşor la ea dacă se scrie la modul profesionist, adică cu toate cele 10 degete şi cu mîinile ţinute deasupra tastaturii. Pentru a ajunge la tasta  trebuie deplasată mîna dreaptă de la locul ei şi asta duce la un efort suplimentar, care se acumulează în timp dacă se scrie mult, ca urmare mîna dreaptă oboseşte mai repede. Scrierea cu "Â" e deci o măsură similară cu introducerea lui "sunt", ambele accentuează caracterul latin al limbii, dar încetinesc exprimarea scrisă, respectiv vorbită. Păstrarea lui "Â" doar pentru familia de cuvinte derivate din "român" e cea mai bună alegere, în rest ar trebui scris peste tot doar cu "Î".

În 1993 calculatoarele personale erau la început, nu cred că academicienii români aveau habar că peste 10 ani scrisul şi vorbitul în public vor fi la îndemîna oricui care are un calculator conectat la internet. Dar asta e situaţia, acum e nevoie de o limbă practică, nu de una care să se mîndrească cu faptul că provine din latină. Treaba asta cu originea latină nu i-a ajutat deloc pe români, nu conferă automat respect, pentru că Imperiul Roman a dispărut de foarte multe secole, iar limba latină nu mai e vorbită curent, ci doar de specialiştii în cultura şi civilizaţia romană.

O să se spună că Academia a hotărît ceva prin vot în plen şi toată lumea trebuie să se supună. Problema e că a fost vorba de un vot menit să spele Academia de păcatele trecutului recent (colaborarea cu regimul de dinainte de 1989 şi facerea de academicieni la comandă politică). Deci în loc să scape de membrii care au ajuns academicieni doar din cauza activităţii politice, Academia a ales să îşi demonstreze "anticomunismul" prin revenirea la scrierea veche, de dinainte de 1953. Trebuie spus că a mers, academicienii membri de frunte ai PCR au rămas la locurile lor, iar poporul s-a ales cu o limbă mai greoaie decît cea pe care o folosise pînă atunci. Dar timpurile mai noi au demonstrat că alegerea făcută atunci a fost greşită şi îngreunează exprimarea scrisă şi vorbită. De altfel majoritatea lingviştilor s-au opus şi se opun în continuare acestei măsuri.

Traducerea programelor de calculator cu "Î din I" şi "sînt" poate contribui la revenirea limbii moderne, cea uşor de vorbit şi de scris.

==========================
P.S. O discuţie mai detaliată despre scrisul cu "Î din I" şi "sînt" a avut loc recent pe forumul Softpedia:

http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=454379

Scrisul cu "Î din I" şi "sînt" nu este incorect, dovadă faptul că există ziare şi cărţi publicate care folosesc acest tip de ortografie:

Gazeta Sporturilor - http://gsp.ro/ (milioane de cititori zilnic)

Caţavencu - http://catavencu.ro/ (sute de mii de cititori săptămînal)

Dilema Veche - http://www.dilemaveche.ro/

Observator Cultural - http://www.observatorcultural.ro/

Deci nu e vorba de nici o rescriere a regulilor, ci de o întoarcere la normalitate şi la spiritul practic ce guvernează civilizaţia modernă.

Măsura din 1993 de folosirea a lui  şi "sunt" este doar o recomandare, ea nu e lege, pentru că dacă ar fi fost lege ar fi trebuit prevăzute şi măsuri de pedepsire a celor care nu o respectă. Toate deciziile privitoare la limbă sînt doar recomandări şi asta peste tot în lume, nu numai în România. Partea proastă e că această măsură nu mai e conformă zilelor noastre, cînd rapiditatea exprimării în scris şi vorbit e foarte importantă.

Limba trebuie să se simplifice, nu să se complice. Toate reformele lingvistice luate în alte ţări (Franţa, China, etc.) au avut acest caracter, de simplificare şi de modernizare. Cea din România este o excepţie pentru că nu a fost luată cu acordul lingviştilor, ci împotriva acestuia. S-a dorit spălarea imaginii Academiei, nu modernizarea limbii române. Cei care au votat decizia din 1993 nu au fost lingvişti, ci aveau cu totul altă specializare profesională. Cei doi lingvişti membri plini ai Academiei de la acea dată nu au votat "pentru", unul a votat "împotrivă", celălalt s-a abţinut.

Ce ar zice de exemplu informaticienii dacă Academia ar lua o măsură peste capul lor, iar măsura respectivă ar fi votată de avocaţii, economiştii, medicii, scriitorii din Academie, dar ar fi respinsă de comunitatea informaticienilor şi de membrii informaticieni ai Academiei ? Nu ar fi normal să nu respecte măsura respectivă, pentru că a fost votată de nespecialişti, dar afectează pe toată lumea ?

Scrisul cu  nu decurge din nici o regulă gramaticală, el este doar ceva estetic diferit, fără vreo motivaţie logică în spatele lui. Sunetul "Î" este unul şi acelaşi, indiferent că se scrie "Î" sau "Â". Dar acest sunet este înrudit cu sunetul "I", în fonetică i se spune "I posterior" şi este scris sub forma  ɨ, deci ca un I barat.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne

Sunetul "Î" nu este deloc înrudit cu "A", de aceea scrierea lui ca  nu are nici un sens dpdv logic, e făcută doar pentru a sublinia provenienţa latină a unor cuvinte româneşti, deşi în unele cazuri face exact pe dos. Astfel în cuvîntul "râu", litera "â" maschează provenienţa latină, pentru că în latină cuvîntul este "rivus". Şi mai sînt multe alte exemple de acest fel, deci nici măcar la semnalizarea originii latine litera  nu face treaba bine.

Din discuţia de pe Softpedia reiese clar că nu există argumente logice pentru folosirea lui Â, lucru suţinut de lingvişti de multă vreme. Scrierea cu  a fost acceptată pentru că pînă acum nu se scria cu diacritice, deci se folosea A, tastă aflată foarte la îndemînă. Dar acum tendinţa e clară pentru scrisul cu diacritice, deci lumea îşi va da seama în curînd că scrisul cu litera  nu aduce nimic în plus (sunetul e oricum acelaşi cu Î), ba din contră, încetineşte scrisul şi duce la obosirea mai rapidă a mîinii cu care e scrisă litera în cauză.

Da, de acord, nefolosirea diacriticelor ţine în primul rînd de absenţa tastaturilor cu diacritice preimprimate şi apoi de lenea utilizatorilor sau de frica de a nu scrie ceva care să fie afişat cu caractere indescifrabile (aşa cum apar acum pe Windows XP pătrăţele în loc de Ș/Ț => litere corecte, cu virgulă dedesubt, nu cu sedilă, dar care sînt văzute bine doar sub Linux sau Windows Vista).

Majoritatea tastaturilor ieftine (şi cele mai bine vîndute) din magazinele româneşti au tasta Enter sub formă de L văzut în oglindă, care ocupă 2 rînduri. Asta face ca tasta \ (Â) să fie împinsă cu un rînd în sus (între tasta + şi tasta Backspace), deci nu poate fi ajunsă cu degetul mic dacă se scrie cu 10 degete (adică ţinînd degetele arătătoare deasupra lui F şi J).

http://www.dc-shop.ro/tastaturi,30

Eu nu am zis despre ridicatul mînii, ci despre deplasatul ei, adică mişcarea ei uşor înspre dreapta-sus, pentru a ajunge la \ (Â). Eu personal ajung la ] (Î) fără probleme şi nu am degetul mic mai mare decît arătătorul. Însă la  nu pot ajunge decît dacă-mi mişc mîna.

Treaba cu aranjarea diacriticelor în partea dreaptă a tastaturii nu ştiu de unde provine, poate de la MS. Nu este rea, deşi diacriticele româneşti se puteau pune lîngă literele cu care seamănă. În română literele Q şi W  nu sînt folosite aproape deloc, deci ar fi putut fi înlocuite cu Ă şi Ş, idee care a fost deja aplicată de o firmă americană care oferă gratuit o astfel de mapare de tastatură pentru Windows.

http://www.ergoromanian.com/er1site/frameset.htm

No, ok, iar se impute treaba pentru mine ... si de cate ori am zis ca nu ma mai bag in chestiile de limba si traducerea ... am iesit de pe acest Topic, dezbatere placuta in continuare...

Iar ati inceput?! Puneti intrebari la care voi deja stiti raspunsul si nu vreti sa va schimbati parerea contraargumentand cu posturi infinite...

Apropo de subiect: Eu de prin clasa a 2-a cred, am fost invatat ca ”sunt” este corect in locul lui ”sînt”.

Spor la tradus! Pa!

Este regula impusă abuziv de plenul Academiei în 1993 împotriva părerii specialiştilor (lingviştilor). Este o regulă greşită, pentru că prin ea se complică limbajul scris ("î din a") şi se îngreunează cel vorbit ("sunt"). Oamenii trebuie să lupte contra abuzurilor autorităţilor, nu să le accepte cu seninătate şi să se lase vrăjiţi de argumente neştiinţifice.

Nu se poate ce vrei tu, adică renunţarea la diacritice. Sunetele ĂÎŞŢ nu există în latină, dar ele trebuiau scrise cumva. Nu se putea adopta regula franţuzească (CH în loc de Ş, TZ în loc de Ţ) sau englezească (SH în loc de Ş, TZ în loc de Ţ), pentru că româna se citeşte cum se scrie, dar acest lucru nu e valabil pentru franceză sau engleză.

Maparea de tastatură cu diacriticele în partea dreaptă e cea mai indicată pentru cei care scriu în română. Diacriticele sînt pe nivelul 1 (se obţin prin tastarea directă), deci pe acelaşi nivel cu celelalte litere, aşa cum e normal, pentru că diacriticele nu sînt litere de categoria a doua. E adevărat că pentru programatori, care scriu cod în engleză şi au nevoie frecventă de semnele de punctuaţie (paranteze, acolade, etc.) e mai avantajos să aibă maparea care face diacriticele cu ajutorul lui AltGr (Ă = AltGr + A), etc. Dar numărul de programatori este mic, restul populaţiei e mai avantajată dacă scrie diacriticele direct, fără AltGr.

Multe lucruri spuse de adulţi copiilor sînt minciuni, iar asta cu ["sunt" e corect / "sînt" e incorect] este una dintre ele. Pe măsură ce copilul creşte îşi dă seama cum stau cu adevărat lucrurile. Asta trebuie să se întîmple şi referitor la ortografie, nu trebuie ca un adult să mai creadă povestea cu "sunt = corect", "sînt = incorect" sau "sunt = latin", "sînt = slav". Pentru că nu are nici o bază ştiinţifică, iar un adult trebuie să gîndească raţional şi să-şi vadă interesul, nu să-i lase pe alţii să-i spună ce e bine şi ce e rău. Interesul unui adult e să vorbească şi să scrie cît mai uşor, nu să se laude că limba vorbită de el provine din latină. În ziua de azi asta nu mai înseamnă nimic, contează ce ai în cap şi ce ai în buzunare, faptul că vorbeşti o limbă provenită din latină nu mai impresionează pe nimeni.

Dar vorbind de latini, decizia din 1993 întăreşte exhibiţionismul românesc, nu caracterul românilor. Adică una este să te lauzi că eşti latin, alta e să te comporţi ca un latin. Pentru că în ziua de azi singurii latini sînt americanii, cei care au cucerit cultural lumea şi practic au creat o reţea de state vasale peste tot în lume, la fel cum făcea şi Imperiul Roman acum două mii de ani. Academia Română nu-i învaţă pe români să fie creativi pentru a impune creaţiile culturale româneşti în lume (aşa cum  fac americanii cu creaţiile lor culturale), ea îi învaţă doar să fie lăudăroşi. S-a implicat Academia în stimularea creativităţii românilor, s-a implicat ea în promovarea culturii române, inclusiv în rîndul românilor ? Nici pe departe, Academia are doar obsesia latinităţii românilor, într-o lume în care nu se mai pune preţ pe originea etnică, ci pe realizările persoanelor (americanii care iau premii Nobel pe bandă rulantă) şi ale popoarelor (chinezii, care în 20 de ani au trecut de la starea de stat în curs de dezvoltare la cea de stat dezvoltat economic şi ştiinţific, care produce aproape toate bunurile de consum şi trimite rachete în Cosmos).

Pe internet sînt o groază de discuţii şi de materiale legate de decizia Academiei din 1993, aproape toate se termină cu demonstrarea inutilităţii acestei decizii, care a complicat lucrurile în loc să le simplifice.

Un exemplu de astfel de articol publicat la sfîrşitul lui 2007:
http://arhiva.curentul.ro:81/2007old/curentul.php?numar=20071011&art=62886

Alt articol, scris în 2006 de o filoloagă:
http://www.poezie.ro/index.php/article/161758/print.html

Știu că nu se poate. Voiam să spun că deși nu-mi sunt simpatice diacriticele, le folosesc de fiecare dată când am de scris ceva în română. Și nu îmi place deloc să văd text românesc fără diacritice, în special atunci când este vorba de afișe sau documente oficiale.

Dar dacă nu mă înșel, și francezii scriu fenêtre pentru simplul motiv că în latină era fenestra. Se prea poate să fie o prostie, atât din partea noastră cât și din a lor - dar așa sunt regulile de scriere.

Întru totul de acord.

Nu toate regulile trebuie respectate. Cele care nu se bazează pe argumente raţionale trebuie combătute şi schimbate, mai ales dacă afectează negativ viaţa oamenilor. O astfel de regulă e decizia din 1993, pe care repet, o contestă majoritatea lingviştilor. Dacă aceia care sînt specialişti în domeniu spun că regula nu e bună şi că a fost luată din motive politice, atunci asta trebuie să te pună pe gînduri atunci cînd în calitate de adult te decizi dacă respecţi sau nu regula respectivă. Nerespectarea deciziei din 1993 nu va aduce anarhie, ba din contră va aduce ordine şi claritate, pentru că scrisul cu "î" peste tot face limba mai simplă, mai logică, mai puţin încărcată cu excepţii de care să se ţină seama şi care predispun la greşeli de ortografie.

Şi nu e vorba că face oricine ce vrea, ci tocmai invers, lumea va scrie corect pentru că se elimină regulile arbitrare după care sunetul "Î" se scrie cînd "Î", cînd "Â". E vorba de reguli arbitrare, fără nici o logică. Decizia din 1993 e o astfel de regulă, fără bază ştiinţifică şi plină de contradicţii, din care unele sînt prezentate mai jos.

==========================
Există foarte multe cuvinte cu sunetul "Î" la interior care nu sînt de origine latină, dau mai jos cîteva exemple:
mînz - provine din albaneză
brînză - nu se ştie de unde provine
gît - provine din slavă (rusă)
mîl - provine din ucraineană
mîndru - provine din slavă (rusă)

Există multe cuvinte cu sunetul "Î" la interior care sînt de origine latină, dar litera originală era "I", de exemplu:
rîu - provine din latinescul "rivus"
sîn - provine din latinescul "sinus"
rîs - provine din latinescul "risus"

Există cuvinte cu sunetul "Î" la interior care sînt de origine latină, dar litera originală era "U", de exemplu:
adînc - provine din latinescul "aduncus"
============================

Argumentul că folosirea lui "Â" în interiorul cuvintelor duce la semnalarea faptului că ele provin din latină este o poveste de adormit copii. Acest argument se aplică în unele cazuri, dar în altele (aproape la fel de multe) nu se aplică, deoarece e vorba fie de cuvinte provenite din alte limbi, fie de cuvinte latine unde litera originală era "I" sau "U". Ce rost are atunci să le considerăm pe toate ca fiind cuvinte latineşti la care litera originală era "A" care ar trebui transformat în "Â" ? Nici un rost, e o prostie care complică lucrurile. Limba română are propria ei logică internă, iar scrisul cu "Î" peste tot este cel mai eficient şi mai puţin predispus la greşeli de ortografie.

Francezii nu şi-au adaptat niciodată ortografia pentru ca să semene cu latina, asta e doar o specialitate românească, nemaiîntîlnită nicăieri în lume. E o mare diferenţă între franceză şi română în ce priveşte diacriticele. La francezi majoritatea diacriticelor sînt accente (ascuţit, grav, circumflex) şi ele nu modifică litera ca atare, ci doar pronunţia ei. Cu alte cuvinte toate E-urile, indiferent ce accent au sînt tot E-uri, numai că se pronunţă diferit, unele mai puternic, altele mai înfundat. Dar E-ul rămîne E, nu se transformă în altă literă. Iar treaba cu ê stă în felul următor. Acesta este un "E cu accent circumflex" şi a primit acest accent pentru că se pronunţă într-un fel special:

====================
http://en.wikipedia.org/wiki/Circumflex
French. The circumflex is used on â, ê, î, ô, û, and, in some varieties of the language, such as in Belgian pronunciation, these vowels are often long; fête ("party") is longer than fait ("fact").
====================

Deci în cazul "fênetre" accentul circumflex semnalizează pronunţia specială a lui E, adică un E lungit. Litera E nu a fost introdusă ulterior în cuvînt, ea a existat dintotdeauna, numai că i s-a adăugat un accent. Deci nu s-a scris niciodată "fônetre" sau fînetre", ci doar "fênetre".

Teoria mea în cazul ăsta e mult mai simplă. Românii au o capacitate de adaptare foarte mare, atît în caz de situaţii pozitive, cît şi în caz de situaţii negative (adică atunci cînd sînt asupriţi, fraieriţi, spălaţi la creier, etc.). Faptul că latina s-a impus aşa de repede pe teritoriul Daciei se datorează probabil faptului că latina era o limbă matură, în mod sigur mai dezvoltată şi mai adaptată decît limba de la acea vreme. Romanii aveau alături de greci cea mai bună cultură din acele timpuri şi nu e de mirare că dacii au adoptat latina. Pare de mirare că limba dacă a dispărut aproape fără urmă, deşi acelaşi lucru s-a întîmplat cu limbile vorbite în alte teritorii cucerite de romani, de exemplu Franţa şi Spania. Toată lumea a auzit de Asterix şi Obelix, personajele de desene animate, însă limba vorbită de gali nu s-a păstrat, deşi este evident că un popor care le-a pus mari probleme romanilor nu se putea afla în epoca de piatră. În mod sigur şi dacii aveau o limbă cît de cît conturată, însă la fel ca galii au abandonat-o în favoarea uneia mai moderne. Însă asta nu înseamnă că acum ar trebui ca românii să-şi abandoneze limba şi să preia engleza, limba română de acum e o limbă modernă şi adaptabilă, vorbită de cîteva zeci de milioane de oameni.

Aşa e, treaba asta poate părea un moft, dar nu e, e chiar un argument practic foarte important cînd vine vorba de traducerea programelor de calculator. Litera "Î" fiind mai suplă decît "Â" sau "U" îi ajută pe traducători să scurteze şirurile în aşa fel încît să încapă în panourile care uneori nu sînt extensibile, mai ales dacă e vorba de fraze mai mari, ce conţin mai multe cuvinte cu "Î" la interiorul lor şi conţin şi cuvîntul "sînt".

[me=Cosmin]începe să creadă că mihaicro și Piratu au dreptate.[/me]

Hai sa inchidem tema asta de discutii, deja unele mesaje sunt deplasate.

Academia nu a făcut o greşeală doar în 1993, gafele şi exhibiţionismul sînt de fapt specialitatea casei. Căutînd pe internet am dat şi de o şedinţă din anul 2001 a "Comisiei de Informatizare pentru Limba Română" făcută de Academie în colaborare cu Microsoft. Au participat printre alţii Eugen Simion (preşedintele de atunci al Academiei), Mihai Drăgănescu (preşedintele Academiei din 1993) şi Silviu Hotăran (directorul MS România pînă acum cîteva luni). Rezultatul în timp al discuţiilor din şedinţa respectivă a arătat exact gradul de preocupare a Academiei pentru problema limbii române în informatică. Cine citeşte pagina cu intervenţiile vorbitorilor se gîndeşte că uite ce preocupată e Academia, încearcă din toate puterile să salveze limba română ameninţată de engleză, etc.

http://consilr.info.uaic.ro/ro/index.php?showpage=030101

S-a propus demararea unui proiect numit INFOSOC (de la "societate informaţională") şi imediat s-a trecut la treabă. Sau mai degrabă nu, acest INFOSOC a rămas pe internet ca o pagină fantomă a acelor discuţii şi nimic mai mult.

http://consilr.info.uaic.ro/ro/index.php?showpage=030101

Activitatea (?) INFOSOC se termină prin 2007, după aceea nu s-a mai auzit nimic de el. Sînt sigur că a fost doar o vrăjeală, o chestie prin care Academia să mimeze interesul pentru sprijinirea limbii române într-o societate informaţională globalizată.

http://www.cnmp.ro/infosoc.php

===============================

Dar Academia a făcut o gafă şi mai şi anul ăsta.

Se ştie că MS a vrut să facă formatul OOXML al documentelor MS Office 2007 standard ISO printr-o procedură de urgenţă. S-a trecut la vot în toamna lui 2007 şi România a fost una din puţinele ţări care a zis că nu e nici o problemă, standardul e perfect. Ţările cu comisii mai serioase au analizat standardul şi au zis că pînă acesta nu e refăcut nu-l vor vota, pentru că el conţine multe chestii nelalocul lor. Aşa că Microsoft s-a pus pe treabă şi în primăvara lui 2008 s-a votat din nou, iar formatul OOXML a devenit standard ISO.

Care e treaba cu Academia ? Ea a particpat la comisia de standardizare prin intermediul Institutului de Lingvistică (IL), cel responsabil cu aberaţiile din DOOM 2. Ei bine, în prima instanţă reprezentantul IL a votat pentru standardizarea ISO a formatului OOXML. Din cauză că membrii comisiei de standardizare din România au votat fără să aducă nici o obiecţie (în timp ce alte ţări au adus zeci sau sute de obiecţii), a ieşit scandal, pentru că din nou România apărea ca o ţară care acceptă orice fără să zică nimic. Bun, deci Microsoft şi-a făcut o parte din lecţii şi în martie 2008 s-a supus din nou la vot standardul OOXML în comisia de standardizare a României. Ei bine, cum credeţi că a votat acum Academia (prin institutul de Lingvistică) ? Nu, n-a votat "pentru", s-a abţinut. Reiese clar că ăla/aia de la IL trimis la vot prima dată habar n-avea ce face şi a votat cum i-a şoptit Microsoft, probabil unul din sponsorii Academiei. Acuma cel care s-a dus la revotare nu ştiu dacă era aceeaşi persoană şi de ce s-a abţinut, logic ar fi fost să voteze "pentru", deoarece în cele cîteva luni trecute MS a îmbunătăţit formatul ţinînd cont de unele din obiecţiile aduse la prima votare. Asta demonstrează că Academia se dă după cum bate vîntul şi dacă nu apare vreun scandal merge cu puterea (politică sau economică) dacă i se cere părerea.

Au fost discuţii aprinse pe lista TIC-Lobby despre standardizarea formatului OOXML. În mesajul de mai jos se vede cum au votat participanţii la comisia de standardizare (D = da, N = nu, A = abţinere) la cele două sesiuni de vot, cea din toamnă şi cea din primăvară.

http://groups.google.com/group/tic-lobby/browse_thread/thread/ebfa19d237780da2/b2bd43fb7c58966d?lnk=gst&q=academia#b2bd43fb7c58966d

Este clar că oamenii care lucrează la Institutul de Lingvistică al Academiei nu au capacitatea de a analiza singuri o situaţie şi de a lua o decizie corectă.

Mai degrabă m-aş ocupa de corectură, ar fi bine să apară şi traducători noi, poate că ar trebui căutaţi şi pe alte forumuri utilizatori de Mandriva şi KDE.

Nu cred că e vorba de un efort prea mare în ce priveşte KDE. Sergiu Bivol, ultimul traducător al KDE a făcut traducerile cu "Î din I" şi "sînt", pentru că şi el e adeptul acestui tip de scriere:

http://groups.google.com/group/diacritice/browse_thread/thread/cb70202345ed47b2/b694733becfc1eb1?lnk=gst&q=bivol+%C3%AE+din+i#b694733becfc1eb1

Nu cred că Mandriva ar fi de acord să facă fork la traduceri. Adică, unde să ţină po-urile noastre pentru GNOME? Ei le iau direct de la GNOME.